Psihoterapie copii · 05 octombrie 2026
Copilul care minte
Spune că nu a fost el, deși a fost. Sau inventează o realizare. Prima reacție este să prindem minciuna și să o pedepsim, ca să învețe adevărul. Uneori învață doar să mintă mai bine, pentru că miza a devenit și mai mare.
Ce apără minciuna
O consecință de care îi este frică, rușinea de a nu fi destul, dorința de a vă vedea mulțumiți. Copilul mic amestecă și dorința cu faptul: spune ce și-ar dori să fie adevărat. Asta nu este același lucru cu minciuna calculată a unui copil mai mare. Întrebarea utilă, după ce pericolul imediat a trecut, este: ce s-ar fi întâmplat dacă spunea adevărul?
Adevărul are nevoie de o ușă
Dacă adevărul este întâmpinat doar cu umilință, ușa se închide. O consecință clară, pe măsura faptei, plus o cale de reparare, învață mai mult decât interogatoriul. Cuvintele voastre îi rămân. Vezi vocea din mintea copilului.
Când minciuna a devenit limbă
Dacă nu mai știți ce este real în casă, psihoterapia pentru copii ajută să vedem frica, nu doar fapta. Scrieți-mi.